ÎNGUSTÁ, îngustez, vb. I. Tranz. și refl. A (se) face (mai) îngust. ♦ Fig. A (se) reduce, a (se) limita, a (se) mărgini. – Lat. angustare. (Sursa: DEX '98 )
A ÎNGUSTÁ ~éz tranz. A face să se îngusteze; a strâmta; a strânge. /<lat. angustare (Sursa: NODEX )
A SE ÎNGUSTÁ se ~eáză intranz. A deveni (mai) îngust; a se reduce în lățime; a se strâmta; a se strânge. Haina s-a ~at. /<lat. angustare (Sursa: NODEX )
ÎNGUSTÁ vb. 1. a strâmta. (A ~ o rochie.) 2. a se gâtui, a se strâmta, a se sugruma, (rar) a se subția, (înv. și reg.) a se strâmtora. (În acel loc valea se ~.) (Sursa: Sinonime )
ÎNGUSTÁ vb. v. micșora, reduce. (Sursa: Sinonime )
A (se) îngusta ≠ a (se) lăți (Sursa: Antonime )
A îngusta ≠ a lărgi (Sursa: Antonime )
A se îngusta ≠ a se lărgi (Sursa: Antonime )
îngustá vb., ind. prez. 1 sg. îngustéz, 3 sg. și pl. îngusteáză (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
îngusta   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) îngusta îngustare îngustat îngustând singular plural
îngustează îngustați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) îngustez (să) îngustez îngustam îngustai îngustasem
a II-a (tu) îngustezi (să) îngustezi îngustai îngustași îngustaseși
a III-a (el, ea) îngustează (să) îngusteze îngusta îngustă îngustase
plural I (noi) îngustăm (să) îngustăm îngustam îngustarăm îngustaserăm, îngustasem*
a II-a (voi) îngustați (să) îngustați îngustați îngustarăți îngustaserăți, îngustaseți*
a III-a (ei, ele) îngustează (să) îngusteze îngustau îngustară îngustaseră
* Formă nerecomandată