ÎNNOITÓR, -OÁRE, înnoitori, -oare, adj. Care înnoiește, inovează, regenerează; novator. [Pr.: -no-i-] – Înnoi + suf. -tor. (Sursa: DEX '98 )

ÎNNOITÓR adj. 1. inovator, modernizator. (O reformă ~oare.) 2. primenitor, reformator, regenerator, transformator, (livr.) novator. (O mișcare ~oare.) 3. v. inovator. (Sursa: Sinonime )

Înnoitor ≠ învechit (Sursa: Antonime )

înnoitór adj. m. (sil. -no-i-), pl. înnoitóri; f. sg. și pl. înnoitoáre (Sursa: Ortografic )

ÎNNOITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înnoiește; în stare să inoveze; novator. /a înnoi + suf. ~tor (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
înnoitor   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular înnoitor înnoitorul înnoitoare înnoitoarea
plural înnoitori înnoitorii înnoitoare înnoitoarele
genitiv-dativ singular înnoitor înnoitorului înnoitoare înnoitoarei
plural înnoitori înnoitorilor înnoitoare înnoitoarelor
vocativ singular
plural