ÎNTINSOÁRE, întinsori, s. f. (Rar) 1. Loc întins, spațiu larg. 2. Mers zorit, fără oprire. ◊ Loc. adv. Într-o întinsoare = a) întruna, fără întrerupere; b) repede, în goană. – Întins1 + suf. -oare. (Sursa: DEX '98 )

întinsoáre1 s.f. (pop., înv.) 1. întindere (de pământ). 2. (fig.) încordare, tensiune nervoasă. 3. unealtă de cizmărie pentru întins pielea. (Sursa: DAR )

întinsoáre2 s.f. (reg.) mâncare din smântână cu făină, bună pentru „întins” cu bucățele de pâine în ea. (Sursa: DAR )

întinsoáre s. f., g.-d, art. întinsórii; pl. întinsóri (Sursa: Ortografic )

ÎNTINSOÁRE ~óri f. rar1) v. A ÎNTINDE și A SE ÎNTINDE. ◊ Într-o ~ a) fără încetare; întruna; b) repede. 2) rar Timp neîntrerupt; durată continuă. /întins + suf. ~oare (Sursa: NODEX )