ÎNVOIÁLĂ, învoieli, s. f. 1. Înțelegere, convenție, aranjament, acord. 2. Târg, tocmeală; p. ext. angajare. ◊ Învoială agricolă = tocmeală agricolă. 3. Permisie, îngăduire. – Învoi + suf. -eală. (Sursa: DEX '98 )

ÎNVOIÁLĂ s. 1. înțelegere, (reg.) tocmă, (prin Ban.) pogoadă, (prin Olt. și Ban.) pogodeală. (Au ajuns la ~ în privința prețului.) 2. v. înțelegere. 3. acord, înțelegere, vorbă. (Așa ne-a fost ~?) 4. v. încuviințare. (Sursa: Sinonime )

învoiálă s. f., g.-d. art. învoiélii; pl. învoiéli (Sursa: Ortografic )

ÎNVOIÁLĂ ~iéli f. v. A ÎNVOI. ◊ A cădea la ~ a se înțelege reciproc. Prin bună ~ prin înțelegere reciprocă. /a învoi + suf. ~eală (Sursa: NODEX )