ȚÍNERE, țineri, s. f. Acțiunea de a (se) ține și rezultatul ei. ◊ Ținere de minte = memorie. – V. ține. (Sursa: DEX '98 )

ȚÍNERE s. 1. v. păstrare. 2. v. pronunțare. (Sursa: Sinonime )

ȚINERE DE MÍNTE s. v. memorie. (Sursa: Sinonime )

țínere s. f., g.-d. art. țínerii; pl. țíneri (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
ținere   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ținere ținerea
plural țineri ținerile
genitiv-dativ singular țineri ținerii
plural țineri ținerilor
vocativ singular ținere, ținereo
plural ținerilor