ȚUMBURÚȘ, țumburușe, s. n. Mică proeminență (rotundă) la un obiect. [Var.: țâmburúș s. n.] – Et. nec. (Sursa: DEX '98 )
ȚUMBURÚȘ ~e n. Mică proeminență, de obicei rotundă, la un obiect. [Pl. și țumburușuri] /cf. sâmbure (Sursa: NODEX )
țumburúș s. n., pl. țumburúșe/țumburúșuri (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
țumburuș (pl. -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular țumburuș țumburușul
plural țumburușe țumburușele
genitiv-dativ singular țumburuș țumburușului
plural țumburușe țumburușelor
vocativ singular —
plural —