Actualizat conform DOOM3
Caută: |
NORD s. n. sg. 1. Unul dintre cele patru puncte c*******e aflat în direcția stelei polare; miazănoapte. (Adjectival) Polul Nord. ♦ Nord magnetic = direcție în care se îndreaptă întotdeauna vârful unui ac magnetic. ◊ Loc. adj. De nord = nordic. 2. Parte a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc. așezată spre nord (1); ținut nordic. ♦ Popoarele, lumea etc. din aceste regiuni. – Din fr. nord, germ. Nord. (Sursa: DEX '98 ) NORD n. 1) (în opoziție cu sud) Punct c******l care se află în direcția stelei polare; miazănoapte. ◊ ~-vest punct c******l inter-mediar care indică direcția între nord și vest. ~-est punct c******l intermediar, care indică direcția între nord și est. De ~ nordic. 2) Par-te (a globului pământesc, a unui continent, a unei țări etc.) care este situată în această direcție în raport cu restul teritoriului. ~ul țării. 3) rar Vânt care suflă din această di-recție; crivăț. /<fr. nord, germ. Nord (Sursa: NODEX ) NORD s.n. 1. Punct c******l care se află în direcția stelei polare; miazănoapte. 2. Ținut, regiune etc. de la nord (1). [Cf. fr. nord, it. nord, germ. Nord]. (Sursa: DN ) NORD s. n. 1. punct c******l care se află în direcția Stelei Polare; miazănoapte. 2. ținut, regiune etc. de la nord (1). (< fr., engl. nord) (Sursa: MDN ) *Nord (zonă geografică) s. propriu n. (Sursa: DOOM 2 ) NORD s. (GEOGR.) miazănoapte, (livr.) septentrion, (înv. și reg.) crivăț, (prin vestul Transilv.) scăpătat, (înv.) sever. (O furtună dinspre ~.) (Sursa: Sinonime ) Nord ≠ sud (Sursa: Antonime ) nord s. n., simb. N (Sursa: Ortografic ) NORD-ÓSTIC adj. v. nord-estic. (Sursa: Sinonime ) nord-americáncă s. f. americancă (Sursa: Ortografic ) Pólul Nord s. m. + s. n. (Sursa: Ortografic ) CAPUL NORD (NORDKAPP), cap. în N Europei, situat pe ins. norvegiană Mageroy, la 71º11’ lat. N și 25º48’ long. E, cel mai nordic punct al continentului. (Sursa: DE ) CAROLINA DE NORD (NORTH CAROLINA) [nɔ:θ kærəláinə], stat în E S.U.A.; 136,4 mii km2; 6,6 mil. loc. (1989). Centrul ad-tiv: Raleigh. Ind. aluminiului. Culturi de tutun (primul loc în S.U.A.), cereale și bumbac. Creșterea animalelor. (Sursa: DE ) CONFEDERAȚIA GERMANIEI DE NORD, uniune de state creată în 1866, formată din 22 de state, sub conducerea Prusiei. (Sursa: DE ) DAKOTA DE NORD (NORTH [nɔ:θ] DAKOTA), stat în N S.U.A.; 183,1 mii km2; 635 mii loc. (1993). Centru ad-tiv: Bismarck. Expl. de petrol, gaze naturale și lignit. Grâu, orz, creșterea bovinelor, porcinelor și ovinelor. (Sursa: DE ) ORGANIZAȚIA TRATATULUI ATLANTICULUI DE NORD (O.T.A.N.; în engl.: North Atlantic Treaty Organization – N.A.T.O.), organizație guvernamentală regională (bloc politico-militar), creată în baza tratatului semnat la Washington la 4 apr. 1949 (așa-numitul Pact al Atlanticului), cu sediu la Bruxelles – Belgia (până în 1967, la Paris), în scopul asigurării securității comune a statelor membre prin cooperare și consultare în domeniile politic, militar și economic, precum și în domeniul social-științific și în alte sectoare. Are 19 membre (2003): Belgia, Canada, Danemarca, Franța, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Portugalia, S.U.A. (membri fondatori), Grecia, Turcia (din 1952), R.F. Germania (din 1955), Spania (din 1982), Cehia, Polonia, Ungaria (din 12 martie 1999). Reuniunea de la Praga (21 nov. 2002) a hotărât să se lanseze invitații de aderare în 2004 unui grup de țări (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia și Slovenia). Noii membri vor căpăta statut de membru deplin în 2004 după ce parlamentele celor 19 state vor ratifica această hotărâre. Organul suprem al N.A.T.O. este Consiliul Atlanticului, care reunește reprezentanții statelor membre și decide în unanimitate, asupra problemelor administrative și financiare. Consiliul, cu sediu la Bruxelles, este asistat de numeroase Comitete și Grupuri de de lucru (constituite pentru examinarea problemelor interne sau a celor particulare) și de Secretariatul internațional. Alături de aceste organisme cu caracter civil sunt cele militare: Comitetul Militar condus de un Președinte permanent ales la nivelul Șefilor Marilor State Majore (pentru o perioadă de 2 ani), Comitetul de Planificare a Apărării, patru Comandamente Regionale și 14 Agenții subordonate Comitetului Militar. Din 1994 N.A.T.O. s-a deschis către țările din Europa Centrală și de Est prin Parteneriatul pentru Pace, care prevede participarea la manevre comune și la schimbul de informații militare, dar fără implicare în asigurarea securității și apărării reciproce. La el au aderat toate țările Europei Centrale și de Est și numeroase republici ex-sovietice, între care și Federația Rusă. La 28 mai 2002, prin Declarația de la Roma, a fost creat „Consiliul celor 20”, format din cele 19 țări membre plus Federația Rusă, abilitat să ia decizii prin consens asupra: luptei împotriva terorismului, gestionarea crizelor, neproliferării armelor de distrugere în masă, controlului armamentelor, apărării contra rachetelor de luptă, operațiunilor de salvare pe mare, cooperării militare, planurilor pentru urgențe civile, provocărilor și amenințărilor de toate tipurile ș.a. Secretar general: Sir George Robertson (Marea Britanie), de la 4 aug. 1999. Succesorul său (din 4 ian. 2004) este fostul ministru de Externe olandez Jaap de Hoop Scheffer. (Sursa: DE ) PACTUL ATLANTICULUI DE NORD v. Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. (Sursa: DE ) RĂZBOIUL NORDULUI (1700-1721), denumirea războiului purtat de Rusia, aliată cu Danemarca, Saxonia și Polonia, împotriva Suediei, încheiat cu Pacea de la Nystad. Înfrântă la începutul războiului în lupta de lângă Narva (1700), armata rusă reorganizată, comandată de Petru I, a învins decisiv armata suedeză condusă de Carol XII, la Poltava, cucerind apoi cetățile Revel, Riga, Viborg și obținând astfel ieșirea la Marea Baltică. (Sursa: DE ) RĂZBOIUL PENTRU INDEPENDENȚA COLONIILOR ENGLEZE DIN AMERICA DE NORD (1775-1783), război de eliberare purtat de cele 13 colonii engleze din America de Nord împotriva metropolei, care împiedica dezvoltarea lor economică și politică. La 4 iul. 1776, reprezentanții coloniilor au adoptat „Declarația de independență” care a proclamat crearea Republicii Statelor Unite ale Americii, primul stat independent de pe continentul american. Armata S.U.A. și detașamente de voluntari au repurtat, sub conducerea lui George Washington, o serie de victorii asupra armatelor engleze, dintre care cele mai însemnate au fost la Saratoga (1777) și Yorktown (1781). Înfrântă, Anglia a fost nevoită să recunoască în 1783 independența S.U.A. (Sursa: DE ) REGATUL UNIT AL MARII BRITANII ȘI IRLANDEI DE NORD v. Marea Britanie. (Sursa: DE ) RHODESIA DE NORD v. Zambia. (Sursa: DE ) |