ABERATÍV, -Ă, aberativi, -e, adj. (Livr.) Care este departe de adevăr, care ține de aberație (1). – Din fr. aberratif. (Sursa: DEX '98 )

ABERATÍV, -Ă adj. (Rar) Care este departe de adevăr, care ține de aberație. [< fr. aberratif]. (Sursa: DN )

aberatív, -ă adj. care ține de aberație. (< fr. aberratif) (Sursa: MDN )

aberatív adj. m., pl. aberatívi; f. sg. aberatívă, pl. aberatíve (Sursa: Ortografic )