ABÍS, abisuri, s. n. (Adesea fig.) Prăpastie adâncă, genune, hău1. – Din fr. abysse, lat. abyssus. (Sursa: DEX '98 )

ABÍS ~uri n. Adâncime foarte mare; prăpastie; hău; genune; neant. /<fr. abysse, lat. abyssus (Sursa: NODEX )

ABÍS s.n. (Liv.) Prăpastie; adâncime foarte mare. ♦ Regiune abisală. [< fr. abysse, cf. lat. abyssus, gr. abyssos]. (Sursa: DN )

abís s. n. 1. prăpastie, genune. ♦ parte profundă a unui fenomen, a unui proces; neant. 2. depresiune a fundului oceanelor, cu adâncimi mari. (< fr. abysse, lat. abyssos) (Sursa: MDN )

ABÍS, abisuri, s. n. (Livresc) Adâncime mare; prăpastie. – Fr. abysse (lat. lit. abyssus). (Sursa: DLRM )

ABÍS s. v. prăpastie. (Sursa: Sinonime )

abís s. n., pl. abísuri (Sursa: Ortografic )

abís n., pl. urĭ și e (lat. abyssus, d. vgr. ábyssos, „fără fund”. Cp. cu beznă). Prăpastie, genune, mare adîncime (ca de ocean). (Sursa: Scriban )

ABÍS (< fr., lat.) s. n. Deschizatură adâncă într-un platou sau versant muntos (ex. în calcare); prăpastie, genune, hău. (Sursa: DE )