ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Care nu este atent la ce se petrece în jurul lui; distrat. – Din fr. absent, lat. absens, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

ABSÉNT, -Ă adj. 1. Care lipsește, care nu este prezent. 2. (Fig.) Distrat; indiferent; preocupat. [< fr. absent, cf. lat. absens]. (Sursa: DN )

absént, -ă adj. 1. care lipsește de undeva. 2. (fig.) distrat; preocupat. (< fr. absent, lat. absens) (Sursa: MDN )

ABSÉNT, -Ă, absenți, -te, adj. 1. Care nu e de față, care lipsește. 2. Fig. Neatent, distrat; indiferent. – Fr. absent (lat. lit. absens, -ntis). (Sursa: DLRM )

ABSÉNT adj. 1. lipsă. (A fost ~ la apel.) 2. v. distrat. 3. (fig.) pierdut. (O privire ~.) (Sursa: Sinonime )

Absent ≠ atent, omniprezent, prezent (Sursa: Antonime )

absént (abséntă), adj. – Care lipsește. < Fr. absent. – Der. (din fr.) a absenta, vb.; absență, s. f.; absenteism, s. n. (Sursa: DER )

absént adj. m., pl. absénți; f. sg. abséntă, pl. absénte (Sursa: Ortografic )

absent, -ă adj. (lat. ábsens, -éntis). Care lipsește (nu e de față). Fig. Distrat: spiritu ĭ-e absent. Subst. Absențiĭ n' aŭ nicĭ-odată dreptate. V. prezent. (Sursa: Scriban )

ABSÉNT ~tă (~ți, ~te) 1) Care lipsește. 2) fig. Care este dus pe gânduri; distrat. Privire ~tă. /<fr. absent, lat. absens, ~ntis (Sursa: NODEX )

LES ABSENTS DONT TOUJOURS TORT (fr.) cei absenți nu au niciodată dreptate – Interesele celor care nu sunt de față sunt sacrificate. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
absent   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular absent absentul absentă absenta
plural absenți absenții absente absentele
genitiv-dativ singular absent absentului absente absentei
plural absenți absenților absente absentelor
vocativ singular
plural