ABSTRACȚIÚNE s. f. v. abstracție. (Sursa: DEX '98 )

ABSTRACȚIÚNE s.f. v. abstracție. (Sursa: DN )

ABSTRACȚIÚNE s. f. v. abstracție. (Sursa: DLRM )

abstracțiúne f. (lat. abstráctio, -ónis). f. Operațiunea pin [!] care izolăm în minte lucruri unite: Descartes, făcînd abstracțiune de faimoasa sa sistemă a vîrtejurilor, a fost un mare filosof. Pl. Preocupațiunĭ, visărĭ: e în abstracțiunĭ continue. A face abstracțiune de ceva, a nu considera ceva. – Și -ácție. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
abstracțiune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular abstracțiune abstracțiunea
plural abstracțiuni abstracțiunile
genitiv-dativ singular abstracțiuni abstracțiunii
plural abstracțiuni abstracțiunilor
vocativ singular abstracțiune, abstracțiuneo
plural abstracțiunilor