ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se separă ceea ce nu este separat sau separabil în realitate, de considerare a unui lucru independent de legăturile lui, a unei substanțe independent de atributele ei sau invers; abstracție. ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza. (Sursa: DEX '09 )

ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se desprind și se rețin unele dintre caracteristicile și relațiile esențiale ale obiectului cercetării; abstracție ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza. (Sursa: DEX '98 )

ABSTRACTIZÁRE s.f. (Fil.) Acțiunea de a abstractiza și rezultatul ei. ♦ Operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor unui obiect (sau mai multor obiecte, fenomene) pe cele fundamentale, esențiale, generale, neluând în considerare, ignorând (vremelnic) pe cele neesențiale. [< abstractiza]. (Sursa: DN )

abstractizáre s. f. operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor fenomenelor și obiectelor pe cele fundamentale, esențiale, generale; abstracție. (< abstractiza) (Sursa: MDN )

ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Acțiunea de a abstractiza; proces al gândirii care abstractizează. (Sursa: DLRM )

abstractizáre s. f., g.-d. art. abstractizắrii; pl. abstractizắri (Sursa: DOOM 2 )

ABSTRACTIZÁRE s. abstracție. (Proces de ~.) (Sursa: Sinonime )

Abstractizare ≠ concretizare (Sursa: Antonime )

abstractizáre s. f. (sil. mf. abs-), g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări (Sursa: Ortografic )