ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se separă ceea ce nu este separat sau separabil în realitate, de considerare a unui lucru independent de legăturile lui, a unei substanțe independent de atributele ei sau invers; abstracție. ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza. (Sursa: DEX '09 )

ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Operație a gândirii prin care se desprind și se rețin unele dintre caracteristicile și relațiile esențiale ale obiectului cercetării; abstracție ♦ Trecere de la concret la abstract. – V. abstractiza. (Sursa: DEX '98 )

ABSTRACTIZÁRE s.f. (Fil.) Acțiunea de a abstractiza și rezultatul ei. ♦ Operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor unui obiect (sau mai multor obiecte, fenomene) pe cele fundamentale, esențiale, generale, neluând în considerare, ignorând (vremelnic) pe cele neesențiale. [< abstractiza]. (Sursa: DN )

abstractizáre s. f. operație a gândirii constând în a degaja din mulțimea însușirilor și legăturilor fenomenelor și obiectelor pe cele fundamentale, esențiale, generale; abstracție. (< abstractiza) (Sursa: MDN )

ABSTRACTIZÁRE, abstractizări, s. f. Acțiunea de a abstractiza; proces al gândirii care abstractizează. (Sursa: DLRM )

abstractizáre s. f., g.-d. art. abstractizắrii; pl. abstractizắri (Sursa: DOOM 2 )

ABSTRACTIZÁRE s. abstracție. (Proces de ~.) (Sursa: Sinonime )

Abstractizare ≠ concretizare (Sursa: Antonime )

abstractizáre s. f. (sil. mf. abs-), g.-d. art. abstractizării; pl. abstractizări (Sursa: Ortografic )

ABSTRACTIZÁ, abstractizez vb. I. Tranz. și intranz. A efectua o abstractizare. – Abstract + suf. -iza. (Sursa: DEX '98 )

A ABSTRACTIZÁ ~éz 1. tranz. A analiza printr-o abstracție. 2. intranz. A trece de la concret la abstract. [Sil. abs-trac-] /abstract + suf. ~iza (Sursa: NODEX )

ABSTRACTIZÁ vb. I. intr. A desprinde însușirile esențiale, comune unui grup de obiecte sau de fenomene în vederea formării noțiunilor sau a categoriilor de gândire, a descoperirii legilor existenței și a dezvoltării fenomenelor. [P. i. -zez. / < abstract + -iza]. (Sursa: DN )

abstractizá vb. tr., intr. a efectua o abstractizare. (< abstract + -iza) (Sursa: MDN )

ABSTRACTIZÁ, abstractizez vb. I. Intranz. A desprinde și a generaliza însușirile esențiale și comune ale unui grup de obiecte sau de fenomene, în vederea formării noțiunilor, a categoriilor logice și a descoperirii legilor generale ale existenței și dezvoltării fenomenelor. – Din abstract. (Sursa: DLRM )

abstractizá (a~) vb., ind. prez. 3 abstractizeáză (Sursa: DOOM 2 )

A abstractiza ≠ a concretiza (Sursa: Antonime )

abstractizá vb. (sil. mf. abs-), ind. prez. 1 sg. abstractizéz, 3 sg. și pl. abstractizeáză (Sursa: Ortografic )