ACHÍU1, achii, s. m. (Bot.: înv.) Țelină1. – Cf. lat. apium. (Sursa: DEX '98 )
ACHÍU1 s. m. (Bot.: înv.) Țelină. – Comp. lat. apium. (Sursa: DLRM )
áchiu1 [chiu pron. chĭu] (plantă) (înv.) s. m., art. áchiul; pl. áchii, art. áchiii (-chi-ii) (Sursa: DOOM 2 )
ÁCHIU s. v. țelină. (Sursa: Sinonime )
achíu (bot.) s. m., art. achíul; pl. achíi, art. achíii (Sursa: Ortografic )
Declinări/Conjugări
achiu (pl. achii)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular achiu achiul
plural achii achiii
genitiv-dativ singular achiu achiului
plural achii achiilor
vocativ singular achiule
plural achiilor