ACÓNT, aconturi, s. n. Parte dintr-o sumă de bani plătită sau încasată înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; avans, acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] – Din it. acconto, fr. acompte. (Sursa: DEX '09 )

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte din suma de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; acontare, arvună; p. ext. parte din salariu. [Var.: acónto s. n.] – Din it. acconto, fr. acompte. (Sursa: DEX '98 )

ACÓNT s.n. (Fin.) Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte drept garanție pentru îndeplinirea unui contract încheiat, mai ales de vânzare-cumpărare; arvună. V. avans. [Pl. -turi. / < it. acconto, cf. fr. acompte]. (Sursa: DN )

ACÓNT s. n. parte dintr-o sumă datorată care se plătește cu anticipație. (< it. acconto) (Sursa: MDN )

ACÓNT, aconturi, s. n. Parte dintr-o sumă de bani care se plătește înainte, la o cumpărare sau la încheierea unei tranzacții, ca garanție; arvună. – It. acconto (fr. acompte). (Sursa: DLRM )

acónt / acónto s. n., art. acóntul / acóntoul; pl. acónturi / acóntouri (Sursa: DOOM 2 )

ACÓNT s. arvună, avans, (prin Transilv. și Ban.) căpară, (înv.) selem, selemachesă. (A plătit ~ul pentru marfa cumpărată.) (Sursa: Sinonime )

acónt (acónturi), s. n. – Avans, arvună. – Var. acompt. < Fr. acompte. (Sursa: DER )

acónt s. n., pl. acónturi (Sursa: Ortografic )

acónt n., pl. urĭ (fr. acompte d. à, la, și compte, cont). Plata parțială a uneĭ datoriĭ, lefĭ ș. a. Arvonă. (Sursa: Scriban )

ACÓNT ~uri n. Sumă de bani plătită sau încasată anticipat (cu garanție); avans. /<it. acconto, fr. acompte (Sursa: NODEX )