ACORDÁJ, acordaje, s. n. Acordare a unui instrument muzical. – Din fr. accordage. (Sursa: DEX '98 )

ACORDÁJ s.n. Acordare (a unui instrument); raportul dintre o serie de sunete din punctul de vedere al înălțimii lor. [< fr. accordage]. (Sursa: DN )

ACORDÁJ s. n. 1. acordare a unui instrument muzical. 2. realizare a unui echilibru sonor în cadrul unui ansamblu muzical. (< fr. accordage) (Sursa: MDN )

ACORDÁJ s. v. înstrunare. (Sursa: Sinonime )

acordáj s. n., pl. acordáje (Sursa: Ortografic )

ACORDÁJ ~e n. 1) Acordare a unui instrument muzical. 2) Raport între înălțimile unei serii de sunete. /<fr. accordage (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
acordaj   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acordaj acordajul
plural acordaje acordajele
genitiv-dativ singular acordaj acordajului
plural acordaje acordajelor
vocativ singular
plural