ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale, în special a pianului. – Din fr. accordoir. (Sursa: DEX '98 )

ACORDÓR1 ~oáre n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. /<fr. accordoir (Sursa: NODEX )

ACORDÓR s.n. Unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. [Pl. -oare. / cf. fr. accordoir]. (Sursa: DN )

ACORDÓR2 s. n. unealtă pentru acordarea instrumentelor muzicale. (< fr. accordoir) (Sursa: MDN )

ACORDÓR1, acordoare, s. n. Unealtă care servește la acordarea unor instrumente muzicale. – După fr. accordoir. (Sursa: DLRM )

ACORDÓR s. (MUZ.) cheie. (~ pentru pian.) (Sursa: Sinonime )

acordór (instrument) s. n., pl. acordoáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
acordor (unealtă)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular acordor acordorul
plural acordoare acordoarele
genitiv-dativ singular acordor acordorului
plural acordoare acordoarelor
vocativ singular
plural