ACTÍNIU s. n. Element chimic radioactiv descoperit în minereurile din care s-a extras radiul. – Din fr. actinium. (Sursa: DEX '09 )

ACTÍNIU s. n. Element radioactiv descoperit în minereurile din care s-a extras radiul. – Din fr. actinium. (Sursa: DEX '98 )

ACTÍNIU s.n. (Chim.) Element radioactiv, extras din minereurile din care s-a scos radiul. [Pron. -niu., var. actinium s.n. / cf. fr. actinium, germ. Aktinium]. (Sursa: DN )

ACTÍNIU s. n. element chimic radioactiv din minereurile de uraniu. (< fr. actinium) (Sursa: MDN )

ACTÍNIU s. n. Element radioactiv preparat din minereurile din care s-a extras radiul. – Fr. actinium (< gr.). (Sursa: DLRM )

actíniu s. n. [-niu pron. -niu], art. actíniul; simb. Ac (Sursa: Ortografic )

ACTÍNIU (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic radiactiv din grupa a III-a a sistemului periodic (Ac; nr. at. 89, m. at. 227). A fost descoperit în 1899 de A. Debierne și, independent, de F. Giesel. (Sursa: DE )

Declinări/Conjugări
actiniu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular actiniu actiniul
plural
genitiv-dativ singular actiniu actiniului
plural
vocativ singular actiniule
plural