ADJUVÁNT, -Ă, adjuvanți, -te, adj. s. m. (Substanță) care activează acțiunea unui medicament. [Pl. și: (n.) adjuvante] – Din fr. adjuvant, germ. Adjuvant. (Sursa: DEX '09 )

ADJUVÁNT ~tă (~ți, ~te) (despre substanțe) Care este capabil să activeze acțiunea unui medicament. /<fr. adjuvant (Sursa: NODEX )

ADJUVÁNT, -Ă adj., s.n. (Medicament secundar) care se asociază cu un alt medicament. [< fr. adjuvant]. (Sursa: DN )

ADJUVÁNT, -Ă adj., s. n. 1. (medicament) care se asociază cu un alt medicament. 2. (produs) care se adaugă unui material. 3. (fig.) auxiliar. (< fr. adjuvant, lat. adiuvans) (Sursa: MDN )

adjuvánt2 s. m. / s. n., pl. adjuvánți / adjuvánte (Sursa: DOOM 2 )

adjuvánt1 adj. m., pl. adjuvánți; f. adjuvántă, pl. adjuvánte (Sursa: DOOM 2 )

adjuvánt s. n., pl. adjuvánte (Sursa: Ortografic )

adjuvánt adj. m., pl. adjuvánți; f. sg. adjuvántă, pl. adjuvánte (Sursa: Ortografic )

adjuvánt, -ă adj. (lat. adjúvans, -ántis). Fiziol. Care ajută mistuirea și hrănirea. S. n., pl. e. Sarea e un adjuvant. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
adjuvant   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular adjuvant adjuvantul adjuvantă adjuvanta
plural adjuvanți adjuvanții adjuvante adjuvantele
genitiv-dativ singular adjuvant adjuvantului adjuvante adjuvantei
plural adjuvanți adjuvanților adjuvante adjuvantelor
vocativ singular
plural