AERÁT, -Ă, aerați, -e, adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducere de aer1 (1). 2. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. 3. (Livr.) (Despre texte) Care are o structură simplă; clar, limpede. 4. (Despre pagini scrise) Cu literele și rândurile spațiate; cu mult spațiu alb. [Pr.: a-e-] – V. aera. (Sursa: DEX '98 )

AERÁT, -Ă adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducere de aer. 2. (Despre cereale) Răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc. 3. (Despre pagini) Spațiat. [< aera]. (Sursa: DN )

AERÁT, -Ă adj. 1. tratat prin introducere de aer. 2. (despre cereale) răcit cu ajutorul aerului, prin vânturare etc. 3. (despre un text) cu o structură simplă; (despre pagini) spațial. (< aera) (Sursa: MDN )

AERÁT, -Ă, aerați, -te, adj. 1. (Despre lichide, materiale granuloase etc.) Tratat prin introducerea de aer. 2. (Despre cereale) Răcit prin introducere de aer sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – V. aera. (Sursa: DLRM )

aerát adj. m., pl. aeráți; f. aerátă, pl. aeráte (Sursa: DOOM 2 )

aerát adj. m., pl. aeráți; f. sg. aerátă, pl. aeráte (Sursa: Ortografic )

AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material granulos sau care este în formă de pastă fluidă. 2. A răci cerealele dintr-un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – Din fr. aérer. (Sursa: DEX '09 )

AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer1 (1) în masa unui lichid, a unui material grunjos sau care este în formă de pastă fluidă. 2. A răci materialele dintr-un siloz prin introducerea de aer1 (1) sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. [Pr.: a-e-] – Din fr. aérer. (Sursa: DEX '98 )

A AERÁ ~éz tranz. (lichide sau materiale granulare) A trata cu aer (pentru a îmbunătăți callitatea sau pentru a păstra). [Sil. a-e-ra] /<fr. aérer (Sursa: NODEX )

AERÁT ~ă (~i, ~e) 1) (despre lichide, materiale granuloase etc.) Care este tratat prin introducere de aer. 2) (despre pagini scrise) Care are spațiu alb. /v. a aera (Sursa: NODEX )

AERÁ vb. I. 1. tr. A aerisi. ♦ A zvânta, a expune la soare și la aer (lucruri, haine etc.). 2. refl. (rar) A-și face vânt. [< fr. aérer]. (Sursa: DN )

AERÁ vb. tr. 1. a introduce aer proaspăt într-un loc închis; a aerisi. 2. a expune la soare și la aer (lucruri, haine). (< fr. aérer) (Sursa: MDN )

AERÁ, aerez, vb. I. Tranz. 1. A introduce aer în masa unui lichid, a unui material granulos sau care e în formă de pastă fluidă. 2. A răci cerealele dintr-un siloz prin introducerea de aer sub presiune sau prin vânturare cu lopeți. – Fr. aérer. (Sursa: DLRM )

aerá vb., ind. prez. 1 sg. aeréz, 3 sg. și pl. aeréază (Sursa: Ortografic )

aeréz v. tr. (fr. aérer). Aerisesc. (Sursa: Scriban )

aerisésc v. tr. (ngr. aerizo, aor. aérisa). Primenesc aeru: a aerisi o odaĭe. Expun la aer, zvîntez: a aerisi haĭnele. – Și aerez. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
aera   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) aera aerare aerat aerând singular plural
aerea aerați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) aerez (să) aerez aeram aerai aerasem
a II-a (tu) aerezi (să) aerezi aerai aerași aeraseși
a III-a (el, ea) aerea (să) aereze aera aeră aerase
plural I (noi) aerăm (să) aerăm aeram aerarăm aeraserăm, aerasem*
a II-a (voi) aerați (să) aerați aerați aerarăți aeraserăți, aeraseți*
a III-a (ei, ele) aerea (să) aereze aerau aera aeraseră
* Formă nerecomandată

aerat   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aerat aeratul aera aerata
plural aerați aerații aerate aeratele
genitiv-dativ singular aerat aeratului aerate aeratei
plural aerați aeraților aerate aeratelor
vocativ singular
plural