AÉD, aezi s. m. Poet epic recitator și cântăreț în Grecia antică. – Din fr. aède. (Sursa: DEX '98 )

AÉD s.m. Poet-cântăreț la vechii greci, care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. [Pron. a-ed, pl. -ezi. / < fr. aède, cf. gr. aoidos – cântăreț]. (Sursa: DN )

AÉD s. m. (în Grecia antică) poet-cântăreț care își recita propriile-i versuri în acompaniament de liră. (< fr. aède, gr. aoidos) (Sursa: MDN )

AÉD, aezi s. m. Poet-cântăreț din Grecia antică. – Fr. aède (< gr.). (Sursa: DLRM )

aéd s. m. (sil. a-ed], pl. aézi (Sursa: Ortografic )

aéd m. (vgr. aoidós). Poet și cîntăreț (la vechiĭ Grecĭ): Orfeŭ era un aed. (Sursa: Scriban )