AGÉSTRU, agestre, s. n. Con de dejecție. – Din fr. agestre. (Sursa: DEX '98 )

AGÉSTRU s.n. Con de dejecție. [Cf. fr. agestre, lat. agester]. (Sursa: DN )

AGÉSTRU s. n. con de dejecție. (< fr. agestre) (Sursa: MDN )

AGÉSTRU s. v. con de dejecție. (Sursa: Sinonime )

agést și -éstru n., pl. e și urĭ, lat. aggestus, grămădire, aggestum, întărire, d. ad, la, și gérere, gestum, a purta, a duce). Nord. Aluviune de buștenĭ, vreascurĭ, nomol [!] și petre [!]. (Sursa: Scriban )