ALBANÉZ, -Ă, albanezi, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei. 2. Adj. Care aparține Albaniei sau populației ei, privitor la Albania sau la populația ei; arvanit. ♦ (Substantivat, f.) Limba albaneză. – Din fr. albanais, it. albanese. (Sursa: DEX '98 )

ALBANÉZ1 ~ă (~i, ~e) Care aparține Albaniei sau populației ei; din Albania. /<fr. albanais, it. albanese (Sursa: NODEX )

ALBANÉZ2 ~ă (~i, ~e) m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei sau este originară din Albania. /<fr. Albanais, it. albanese (Sursa: NODEX )

ALBANÉZĂ f. mai ales art. Limba albanezilor. [G.-D. albanezei] /<fr. albanais, it. albanese (Sursa: NODEX )

ALBANÉZ, -Ă adj., s. m. f. (locuitor) din Albania. ◊ (s. f.) limbă indo-europeană vorbită în Albania. (< fr. albanis, it. albanese) (Sursa: MDN )

ALBANÉZ, -Ă, albanezi, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Care aparține Albaniei sau populației ei, privitor la Albania sau la populația ei. ♦ (Substantivat, f.) Limba albaneză. 2. S. m. și f. Persoană care face parte din populația de bază a Albaniei. – Fr. albanais (it. albanese). (Sursa: DLRM )

ALBANÉZ s., adj. 1. schipetar, (înv.) arbănaș, arnăut, arvanit. 2. adj. (înv.) arnăuțesc, arvanit. (Sursa: Sinonime )

albanéz s. m., adj. m., pl. albanézi; f. sg. albanéză, g.-d. art. albanézei, pl. albanéze (Sursa: Ortografic )

albanéză (limba) s. f., g.-d. art. albanézei (Sursa: Ortografic )

ALPII ALBANEZI, masiv muntos în V Pen. Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins între izv. rîurilor Drin și Drina. Alt. max.: 2.751 m (vf. Korab). (Sursa: DE )