ALIZÉU, alizee, s. n. Vânt regulat care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale, cu direcție opusă, de la NE spre SV (în emisfera nordică) și de la SE spre NV (în emisfera sudică). – Din fr. alizé. (Sursa: DEX '98 )

ALIZÉU s.n. Vânt regulat care suflă tot timpul anului în regiunile tropicale, în emisfera boreală de la nord-est către sud-vest și în emisfera australă de la sud-est către nord-vest. [Pl. -ee. / < fr. alizé, cf. it. aliseo]. (Sursa: DN )

alizéu s. n., art. alizéul, pl. alizée (Sursa: Ortografic )

alizéŭ, -e adj., pl. f. tot e (fr. alizé). Vînturĭ alizee, acelea care suflă de la est spre vest între tropice. (Sursa: Scriban )

ALIZÉU ~e n. mai ales la pl. Vânt regulat care suflă în timpul anului în regiunile tropicale și este îndreptat spre ecuator. /<fr. alizés (Sursa: NODEX )

ALIZÉE s. n. pl. vânturi constante care bat tot timpul anului în regiunile tropicale. (< fr. alizés) (Sursa: MDN )

ALIZÉE s. n. pl. Vânturi regulate care suflă în tot timpul anului în regiunile tropicale. – Fr. [vents] alizés. (Sursa: DLRM )

Declinări/Conjugări
alizeu   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular alizeu alizeul
plural alizee alizeele
genitiv-dativ singular alizeu alizeului
plural alizee alizeelor
vocativ singular alizeule
plural alizeelor