ALÓE s. f. Nume dat mai multor specii de plante exotice decorative, din familia liliaceelor, cu flori mari, galbene sau roșii, dispuse în spice, și cu frunze cărnoase care conțin un suc folosit în farmacie (Aloe). ♦ Substanță solidă cu miros plăcut și cu gust amar, extrasă din frunzele unor specii de aloe și întrebuințată în farmacie; sabur. [Pr.: -lo-e] – Din fr. aloès, lat. aloe. (Sursa: DEX '98 )

ALÓE f. Plantă exotică cu flori mari galbene sau roșii, cu frunze cărnoase, din care se extrage un suc folosit în medicină. [G.-D. aloei] /<fr. aloes, lat aloe (Sursa: NODEX )

ALÓE s.f. (Bot.) Plantă exotică (decorativă) din familia liliaceelor, din ale cărei frunze se extrage o substanță întrebuințată în medicină. ♦ Medicament format din suc de frunze de aloe. [< fr. aloès, cf. it. aloe < lat., gr. aloe]. (Sursa: DN )

ALÓE s. f. plantă exotică din familia liliaceelor, din ale cărei frunze se extrage o substanță întrebuințată în medicină. (< fr. aloès, lat., gr. aloe) (Sursa: MDN )

ALÓE s. f. Nume dat mai multor specii de plante exotice cu frunze cărnoase și flori mari dispuse în spice (Aloe); din frunzele unora dintre aceste specii se extrage un suc folosit în farmacie. – Fr. aloès (lat. lit. aloe). (Sursa: DLRM )

ALÓE s. (BOT.; Aloe ferox și succotrina) (rar) sabur, (reg.) fiere-de-urs. (Sursa: Sinonime )

alóe s. f., art. alóea, g.-d. art. alóei; pl. alóe (Sursa: Ortografic )

alóe f. (vgr. aló, lat. áloe). Bot. Numele științific al saburuluĭ. – Articulat ar fi aloĭa, ca ploaĭe, ploaĭa. (Sursa: Scriban )