ALOGÉN, -Ă, alogeni, -e, adj. Care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află; alogenetic. ♦ (Despre populații) De origine străină, venit din altă parte. – Din fr. allogène. (Sursa: DEX '98 )

ALOGÉN, -Ă adj. (Chim.) Deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător. ♦ (Despre un component al unei roci) Format anterior rocii și într-un alt loc decât aceasta. ♦ (Despre o populație) Venit din altă parte, de altă origine. [< fr. allogène, cf. gr. allos – altul, genos – neam]. (Sursa: DN )

ALOGÉN, -Ă adj. deosebit prin natură și prin origine de mediul înconjurător; alogenetic. ◊ (despre o populație; și s. m.) venit din altă parte, de altă origine. (< fr. allogène) (Sursa: MDN )

ALOGÉN, -Ă, alogeni, -e, adj. Care se deosebește prin natură și origine de mediul în care se află. ♦ (Despre populații) De origine străină, venit din altă parte. – Fr. allogène (< gr.). (Sursa: DLRM )

ALOGÉN adj. alogenetic. (Populație ~.) (Sursa: Sinonime )

alogén adj. m., pl. alogéni; f. sg. alogénă, pl. alogéne (Sursa: Ortografic )

ALOGÉN ~ă (~i, ~e) Care se deosebește (prin natură și origine) de mediul în care se află. Corp ~. /<fr. allogene (Sursa: NODEX )