AMBASÁDĂ, ambasade, s. f. Reprezentanță diplomatică pe lângă guvernul unei țări străine, condusă de un ambasador. ♦ Clădire în care își are sediul această reprezentanță. – Din fr. ambassade. (Sursa: DEX '98 )

AMBASÁDĂ ~e f. 1) Reprezentanță di-plomatică a unei țări, condusă de un ambasador. 2) Clădirea în care își are sediul această reprezentanță. 3) Funcția de ambasador. [G.-D. ambasadei] /<fr. ambassade (Sursa: NODEX )

AMBASÁDĂ s.f. Reprezentanță diplomatică a unei țări, condusă de un ambasador. ♦ Misiunea sau funcția de ambasador. ♦ Funcționarii unei asemenea misiuni și clădirea în care lucrează. [< fr. ambassade]. (Sursa: DN )

AMBASÁDĂ s. f. 1. reprezentanță diplomatică a unei țări, condusă de un ambasador. 2. ansamblul agenților diplomatici; localul în care își desfășoară activitatea. 3. (fig.) solie, misiune. (< fr. ambassade) (Sursa: MDN )

AMBASÁDĂ, ambasade, s. f. Reprezentanță diplomatică pe lângă guvernul unei țări străine, condusă de un ambasador. ♦ Clădire în care e instalată această reprezentanță. ♦ Misiunea sau funcția unui ambasador. – Fr. ambassade. (Sursa: DLRM )

AMBASÁDĂ s. v. delegație. (Sursa: Sinonime )

ambasádă s. f., g.-d. art. ambasádei; pl. ambasáde (Sursa: Ortografic )

ambasádă f., pl. e (fr. ambassade, d. mlat. ambactíata, part. d. ambactiare, a trimete [!] în misiune [din lat. ambactus, om de serviciŭ, care vine d. vgerm. ambaht], de unde s' a făcut vfr. ambassée, apoĭ -ade supt infl. it. ambasciata). Funcțiunea de ambasador. Locuința și cancelaria luĭ. Personalu luĭ. Deputațiune, solie. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
ambasadă   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ambasa ambasada
plural ambasade ambasadele
genitiv-dativ singular ambasade ambasadei
plural ambasade ambasadelor
vocativ singular ambasadă, ambasado
plural ambasadelor