AMBULÁNT, -Ă, ambulanți, -te, adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul, care nu are un loc fix. – Din fr. ambulant, lat. ambulans, -ntis. (Sursa: DEX '98 )

AMBULÁNT, -Ă adj. Care se deplasează dintr-un loc în altul. [< fr. ambulant, cf. lat. ambulans < ambulare – a merge]. (Sursa: DN )

AMBULÁNT, -Ă adj. care se deplasează dintr-un loc în altul. (< fr. ambulant, lat. ambulans) (Sursa: MDN )

AMBULÁNT, -Ă, ambulanți, -te, adj. Care-și exercită activitatea sau profesiunea trecând dintr-un loc în altul. – Fr. ambulant (lat. lit. ambulans, -ntis). (Sursa: DLRM )

ambulánt adj. m., pl. ambulánți; f. sg. ambulántă, pl. ambulánte (Sursa: Ortografic )

ambulánt, -ă adj. (lat. ámbulans, -ántis, d. ambulare, a umbla). Care umblă din loc în loc: negustor ambulant. Facut de ceĭ ce umblă din loc în loc: negoț ambulant. (Sursa: Scriban )

AMBULÁNT ~tă (~ți, ~te) Care se deplasează din loc în loc. Negustor ~. /<fr. ambulant, lat. ambulans, ~ntis (Sursa: NODEX )