AMORTISMÉNT, amortismente, s. n. Stingere treptată a unei datorii, a unei rente etc. – Din fr. amortissement. (Sursa: DEX '98 )

AMORTISMÉNT s.n. Stingere treptată a unei datorii, a unei rente etc. [< fr. amortissement]. (Sursa: DN )

AMORTISMÉNT s. n. stingere treptată a unei datorii, a unei investiții. (< fr. amortissement) (Sursa: MDN )

AMORTISMÉNT, amortismente, s. n. Amortizare1. – După fr. amortissement. (Sursa: DLRM )

amortismént s. n., pl. amortisménte (Sursa: Ortografic )

amortismént și -zment n., pl. e (fr. amortissement). Acțiunea de a amortiza. (Sursa: Scriban )

AMORTISMÉNT ~e n. Operație financiară care constă în strângerea treptată a unei datorii. /<fr. amortissement (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
amortisment   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular amortisment amortismentul
plural amortismente amortismentele
genitiv-dativ singular amortisment amortismentului
plural amortismente amortismentelor
vocativ singular
plural