ANDOCÁ vb. I. v. îndoca. (Sursa: DEX '98 )
ANDOCÁ vb. I tr. A face manevra de urcare a unei nave pe un doc plutitor sau de intrare într-un doc. [Cf. germ. eindocken]. (Sursa: DN )
ANDOCÁ vb. elem. îndoca. (Sursa: MDN )
andocá vb. ind., prez. 1 sg. andochéz, 3 sg. și pl. andocheáză (Sursa: Ortografic )
A ANDOCÁ ~chéz tranz. (nave) A ridica pe suporții unui doc pentru a repara. /<germ. eindocken (Sursa: NODEX )
andochéz, a -á v. tr. (fr. andocker). Bag în doc (un vapor ca să fie dres). (Sursa: Scriban )
Declinări/Conjugări
andoca   verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) andoca andocare andocat andocând singular plural
andochează andocați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) andochez (să) andochez andocam andocai andocasem
a II-a (tu) andochezi (să) andochezi andocai andocași andocaseși
a III-a (el, ea) andochează (să) andocheze andoca andocă andocase
plural I (noi) andocăm (să) andocăm andocam andocarăm andocaserăm, andocasem*
a II-a (voi) andocați (să) andocați andocați andocarăți andocaserăți, andocaseți*
a III-a (ei, ele) andochează (să) andocheze andocau andocară andocaseră
* Formă nerecomandată