antrenoáre s. f., g.-d. art. antrenoárei; pl. antrenoáre (Sursa: Ortografic )

ANTRENÓR, -OÁRE, antrenori, -oare, subst. 1. S. m. și f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. 2. S. n. Utilaj folosit pentru a antrena un organ de mașină sau o mașină. – Din fr. entraineur. (Sursa: DEX '98 )

ANTRENÓR1 ~oáre n. Utilaj care servește pentru antrenarea unui organ de mașină sau a unei mașini. /<fr. entraineur (Sursa: NODEX )

ANTRENÓR s.m. și f. Persoană care se ocupă cu antrenarea sportivilor. // s.n. Utilaj folosit pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. [Cf. fr. entraîneur]. (Sursa: DN )

ANTRENÓR, -OÁRE I. s. m. f. persoană calificată care se ocupă de antrenarea sportivilor. II. s. n. utilaj pentru rotirea unor scule sau a pieselor de mașini-unelte. (< fr. entraîneur) (Sursa: MDN )

ANTRENÓR, -OÁRE, antrenori, -oare, s. m. și f. Persoană calificată care se ocupă cu antrenarea sportivilor. – După fr. entraîneur. (Sursa: DLRM )

ANTRENÓR s. (TEHN.) portsatelit. (Sursa: Sinonime )

antrenór (persoană) s. m., pl. antrenóri (Sursa: Ortografic )

antrenór (utilaj) s. n., pl. antrenoáre (Sursa: Ortografic )

antrenór m. (fr. entraîneur). Cel care prepară caiĭ p. curse. – Maĭ pe rom. antrenator. (Sursa: Scriban )