APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit; care aprține apiculturii, privitor la apicultură. – Din fr. apicole. (Sursa: DEX '98 )

APÍCOL, -Ă adj. Provenit din albinărit, referitor la albinărit. [< fr. apicole, cf. lat. apis – albină, colere – a îngriji]. (Sursa: DN )

APÍCOL, -Ă adj. referitor la albinărit. ◊ de (la) albine. (< fr. apicole) (Sursa: MDN )

APÍCOL, -Ă, apicoli, -e, adj. Provenit din albinărit, de albinărit. – Fr. apicole. (Sursa: DLRM )

apícol adj. m., pl. apícoli; f. sg. apícolă, pl. apícole (Sursa: Ortografic )

APÍCOL ~ă (~i, ~e) Care ține de apicultură; propriu apiculturii. /<fr. apicole (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
apicol   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apicol apicolul apicolă apicola
plural apicoli apicolii apicole apicolele
genitiv-dativ singular apicol apicolului apicole apicolei
plural apicoli apicolilor apicole apicolelor
vocativ singular apicolule apicolo
plural apicolilor apicolelor