APROPÓU s. n. v. apropo. (Sursa: DEX '98 )

á-propos Cuv. fr. care se pronunță apropó și înseamnă „relativ la ceĭa ce se vorbește”. De ex.: A venit cutare. – Apropó! Ce-aĭ aflat despre frate-su? – Apropo de ce întrebĭ? Subst. Vorbă zisă la timp: un apropó, doŭă apropourĭ. (Sursa: Scriban )

Declinări/Conjugări
apropou   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular apropou apropoul
plural apropouri apropourile
genitiv-dativ singular apropou apropoului
plural apropouri apropourilor
vocativ singular apropoule
plural apropourilor