ARÁC, araci, s. m. Par lung care servește la susținerea viței de vie și a altor plante agățătoare. [Var.: harác, harág s. m.] – Din ngr. haráki. (Sursa: DEX '98 )

ARÁC s. n. băutură alcoolică foarte tare, rachiu din orez sau din plante suculente bogate în zahăr. (< fr. arac, engl. arrack) (Sursa: MDN )

ARÁC, araci, s. m. Par lung care servește la susținerea viței de vie și a altor plante agățătoare. [Var.: harác, harág s. m.] – Ngr. haraki. (Sursa: DLRM )

ARÁC s. (reg.) pocie, vrăjar. (~ la vie.) (Sursa: Sinonime )

arác (aráci), s. m. – 1. Par pentru susținerea viței de vie. – 2. Țăruș. – Var. harac, (h)arag. Mr. harac. Ngr. χαράϰι (Roesler 586; DAR); cf. tc. herek, bg. harak – Der. arăci, vb. (a pune araci). (Sursa: DER )

arác s. m., pl. aráci (Sursa: Ortografic )

1) arác, V. harag. (Sursa: Scriban )

2) arác n., pl. urĭ (fr. arack, d. ar. arak. V. rachiŭ). Rachiŭ de orez. (Sursa: Scriban )

ARÁC ~ci m. Par lung și subțire folosit pentru susținerea viței de vie sau a unor plante agățătoare. /<ngr. haráki (Sursa: NODEX )