arcá vb. tr., refl. A (se) arcui. (< fr. arquer) (Sursa: MDN )

arcá vb., ind. prez. 3 sg. archeáză (Sursa: Ortografic )

arcá f. (turc. arka, dos, spate, sprijin, protecțiune, protector). L. V. Protector: dedese [!] știre și la arcalele sale (Cost. I,306). (Sursa: Scriban )

ÁRCĂ s. f. (Rar) Corabie. ◊ Arca lui Noe = corabia miticului Noe; fig. îngrămădire eterogenă de oameni și de animale. – Din it., lat. arca. (Sursa: DEX '98 )

ÁRCĂ árce f. Vas mare cu pânze, folosit, în trecut, la transport. ◊ Arca lui Noe corabia legendară a lui Noe, supraviețuitorul potopului biblic. /<lat., it. arca (Sursa: NODEX )

ÁRCĂ s.f. Corabie legendară în care s-ar fi adăpostit Noe în timpul potopului; (p. ext.) corabie. [Pl. -ce. / < lat. arca]. (Sursa: DN )

ÁRCĂ s. f. (rar) corabie. (< it., lat. arca) (Sursa: MDN )

ÁRCĂ s. f. (Rar) Corabie. ◊ Expr. Arca lui Noe = corabia lui Noe; fig. îngrămădire de oameni și de animale. – It. arca (lat. lit. arca). (Sursa: DLRM )

ÁRCĂ s. v. corabie. (Sursa: Sinonime )

árcă (árce), s. f. – Corabie. Lat. arca (sec. XIXI). (Sursa: DER )

árcă s. f., g.-d. art. árcei; pl. árce (Sursa: Ortografic )

árcă f., pl. e (lat. arca, ladă. V. raclă). Corabia lui Noe. Arca alianțeĭ, chivotu, ladă în care Jidaniĭ păstraŭ tablele legiĭ. (Sursa: Scriban )