ARLECHÍN, (1) arlechini, s. m., (2, 3) arlechine, s. n. 1. S. m. Personaj comic din vechile farse (populare) italiene. 2. S. n. Culisă așezată în spatele fiecăruia dintre pereții laterali ai unei scene, pentru a permite micșorarea lățimii acesteia; fiecare dintre extremitățile laterale, din față, ale unei scene. 3. S. n. Fiecare dintre reflectoarele din fața scenei. – Din fr. arlequin, it. arlecchino. (Sursa: DEX '98 )

ARLECHÍN1 ~i m. Personaj comic din vechea comedie italiană. /<fr. arlequin, it. arlecchino (Sursa: NODEX )

ARLECHÍN s.m. Personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. V. bufon. [< it. arlecchino < v.fr. Hellequin – personaj mitic demonic]. (Sursa: DN )

ARLECHÍN I. s. m. personaj comic din vechile comedii populare italiene, care purta mască și un costum pestriț. II. s. n. 1. panou lateral și draperie care încadrează deschiderea scenei. 2. fiecare dintre reflectoarele laterale din fața scenei. (< it. arlecchino, fr. arlequin) (Sursa: MDN )

ARLECHÍN2, arlechini, s. m. Personaj comic din farsele populare italiene. – Fr. arlequin (it. arlecchino). (Sursa: DLRM )

arlechín (-ni), s. m. – 1. Personaj comic, măscărici, bufon. – 2. Fiecare din cele două coloane laterale care formează deschiderea unei scene, culisă. Fr. arlequin. – Der. arlechinadă, s. f. din fr.; arlechinat, adj. (pestriț). (Sursa: DER )

arlechín (personaj) s. m., pl. arlechíni (Sursa: Ortografic )

arlechín m. (fr. arlequin, d. it. arlecchíno [vfr. Hellequin, numele unuĭ d**c din poveștile evuluĭ mediŭ], d. germ. erlkönig, traducere greșită a dan. ellekonge, regele spiritelor numite elfi, introdus de Herder în lit. germ. Goethe are o vestită baladă cu titlu de Erlkönig). Bufon cu îmbrăcăminte multicoloră luat din vechea comedie italiană. Fig. Om care-și tot schimbă părerile. (Sursa: Scriban )