ARTICULÁR, -Ă, articulari, -e, adj. Privitor la articulațiile corpului, care se produce la articulațiile corpului. – Din fr. articulaire, lat. articularis. (Sursa: DEX '98 )

ARTICULÁR, -Ă adj. Referitor la articulațiile corpului. [Cf. fr. articulaire, lat. articularius]. (Sursa: DN )

ARTICULÁR, -Ă adj. referitor la articulații (1). (< fr. articulaire, lat. articularis) (Sursa: MDN )

ARTICULÁR, -Ă, articulari, -e, adj. Privitor la articulațiile corpului, care se produce la articulațiile corpului. – Fr. articulaire (lat. lit. articularis). (Sursa: DLRM )

articulár adj. m., pl. articuláre; f. sg. articuláră, pl. articuláre (Sursa: Ortografic )

articulár, -ă adj. (lat. articularis). Relativ la articulațiunĭ: reŭmatizm articular. (Sursa: Scriban )

ARTICULÁR ~ă (~i, ~e) Care ține de articulația corpului; care se produce la articulațiile corpului. Reumatism ~. /<fr. articulaire, lat. articularis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
articular   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular articular articularul articula articulara
plural articulari articularii articulare articularele
genitiv-dativ singular articular articularului articulare articularei
plural articulari articularilor articulare articularelor
vocativ singular articularule articularo
plural articularilor articularelor