ASIGURATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Persoană, instituție) care face asigurări de persoane. [< asigura]. (Sursa: DN )

ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană, instituție etc.) care asigură (3). ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și a drepturilor părților împricinate. – Asigura + suf. -ător. (Sursa: DEX '98 )

ASIGURĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival (despre persoane sau despre instituții) Care face asigurări. /a (se) asigura + suf. ~ător (Sursa: NODEX )

ASIGURĂTÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (persoană, instituție) care face asigurări de persoane. (< asigura + -tor) (Sursa: MDN )

ASIGURĂTÓR, -OÁRE, asigurători, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care asigură. ◊ Sechestru asigurător = sechestru ordonat de justiție pentru garantarea intereselor și drepturilor părților împricinate. – Din asigura + suf. -(ă)tor. (Sursa: DLRM )

ASIGURĂTÓR adj. (EC.) (înv.) siguripsitor. (Societate ~oare.) (Sursa: Sinonime )

asigurătór adj. m., s. m., pl. asigurătóri f. sg. și pl. asigurătoáre (Sursa: Ortografic )