ATENÉU, atenee, s. n. Numele unei clădiri publice în care au loc manifestații cultural-artistice. – Din fr. athénée, lat. Athenaeum. (Sursa: DEX '98 )

ATENÉU s.n. 1. Sanctuar al zeiței Atena. 2. Clădire publică în care au loc manifestații cultural-artistice. [Pl. -ee, -euri. / < fr. athéné, cf. lat. athenaeum, gr. Athenaion – templul zeiței Atena]. (Sursa: DN )

ATENÉU s. n. 1. (la vechii greci) sanctuar al zeiței Atena. 2. instituție specializată în activități cultural-științifice. (< fr. athénée, lat. athenaeum) (Sursa: MDN )

ATENÉU, atenee, s. n. Numele unei clădiri publice în care au loc manifestații cultural-artistice. ◊ (Ieșit din uz) Ateneu popular = cămin cultural. – Fr. Athénée (lat. lit. Athenaeum). (Sursa: DLRM )

atenéu (atenée), s. n. – Clădire publică în care au loc manifestații cultural-artistice. Fr. athénée. – Der. ateneist, s. m. (membru al Ateneului din București), cuvînt puțin folosit actualmente. (Sursa: DER )

atenéu s. n., pl. atenée (Sursa: Ortografic )

atenéŭ n., pl. e (vgr. Athénaion, templu Minerveĭ, numită de Grecĭ Atena). Local p. conferențe [!] și alte dezvoltărĭ ale științeĭ și arteĭ. Asociațiune p. a ținea conferențe de știință și artă. (Sursa: Scriban )

ATENÉU ~e n. Clădire publică, în care au loc diferite manifestații cultural-artistice. /<fr. athénee (Sursa: NODEX )

ATENEU, revistă social-culturală județeană. Apare din 1964, lunar, la Bacău. (Sursa: DE )

ATENEUL ROMÂN 1. Edificiu cultural în București. Construit în stil eclectic, între 1886 și 1888, după planurile arhitectului A. Galleron, prin stăruința lui Constantin Esarcu. Cuprinde două săli de concerte și săli de expoziții. Sediul filarmonicii „George Enescu”. 2. Societate științifică, literară și artistică, fondată la București, în 1865; președinte: C. Esarcu. Vastă activitate culturală (conferințe, expoziții, concerte), prin care a întemeiat, în România, tradiția universităților populare. 3. Publicație culturală editată de A. (1). A apărut la București, lunar, cu întreruperi, între 1866 și 1895. (Sursa: DE )