ATENUATÓR, atenuatoare, s. n. Dispozitiv electric pasiv, destinat să realizeze reducerea nivelului unui semnal. [Pr.: -nu-a-] – Din fr. atténuateur. (Sursa: DEX '98 )

ATENUATÓR s.n. Circuit electric introdus într-un lanț de transmisiune în scopul atenuării undelor de anumite frecvențe. [Pron. -nu-a-. / < fr. atténuateur]. (Sursa: DN )

ATENUATÓR s. n. 1. dispozitiv electric într-un circuit de transmisiune pentru reducerea nivelului unui semnal. 2. dispozitiv în tuburile de ventilație, care comunică în vederea reducerii zgomotului. (< fr. atténuateur) (Sursa: MDN )

atenuatór s. n. (sil. -nu-a-), pl. atenuatoáre (Sursa: Ortografic )

Declinări/Conjugări
atenuator   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular atenuator atenuatorul
plural atenuatoare atenuatoarele
genitiv-dativ singular atenuator atenuatorului
plural atenuatoare atenuatoarelor
vocativ singular
plural