AVANGÁRDĂ s.f. 1. Detașament care se trimite în fruntea unei trupe în marș spre a o asigura împotriva unui atac prin surprindere. ♦ (Fig.) Grup care se află în frunte. ◊ De avangardă = care merge în frunte, care conduce; în avangardă = în frunte. 2. Avangardism. ◊ Curent de avangardă = curent cultural cu tendințe avangardiste. [Pl. -gărzi, -garde. / < fr. avant-garde, cf. rus. avangard]. (Sursa: DN )

AVANGÁRDĂ s. f. 1. detașament care se trimite în fruntea unei trupe în marș spre a face siguranța pe direcția de deplasare a acesteia. 2. clasă, grup social, organizație politică conducătoare, care se situează pe pozițiile cele mai înaintate în cadrul unei mișcări sociale, politice, naționale etc. ♦ de ~ = care merge, care conduce. 3. mișcare literar-artistică complexă și eterogenă, care, afișând o respingere totală a formelor consacrate și a tradiției, proclamă ostentativ și polemic necesitatea înnoirii, asumându-și rol de precursor; avangardism. (< fr. avant-garde) (Sursa: MDN )

AVANGÁRDĂ s. 1. (MIL.) (rar) antegardă, (înv.) strajă. 2. v. avangardism. (Sursa: Sinonime )

Avangardă ≠ ariergardă (Sursa: Antonime )

avangárdă s. f. → gardă (Sursa: Ortografic )

avangárdă f., pl. e și ărzĭ (fr. avantgarde). Garda din aintea [!] armateĭ în mers. V ariergardă. (Sursa: Scriban )