AVANTBÉC, avantbecuri, s. n. Parte a unui picior de pod situată către punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a-l proteja împotriva presiunii apei și a corpurilor transportate de ea. [Var.: avanbéc s. n.] – Din fr. avant-bec. (Sursa: DEX '98 )

AVANTBÉC s.n. v. avanbec. (Sursa: DN )

AVANTBÉC, avantbecuri, s. n. Parte a unui picior de pod situată spre punctul de unde curge apa, amenajată special pentru a rezista presiunii și loviturilor. – Fr. avant-bec. (Sursa: DLRM )

Declinări/Conjugări
avantbec   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular avantbec avantbecul
plural avantbecuri avantbecurile
genitiv-dativ singular avantbec avantbecului
plural avantbecuri avantbecurilor
vocativ singular
plural