AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust sau de antipatie profundă față de cineva sau ceva. [Pr.: -si-u-] – Din fr. aversion, lat. aversio, -onis. (Sursa: DEX '98 )

AVERSIÚNE s.f. Repulsie față de cineva sau de ceva; antipatie profundă; ură. [Cf. fr. aversion, lat. aversio]. (Sursa: DN )

AVERSIÚNE s. f. repulsie. ◊ antipatie profundă; ură, resentiment. (< fr. aversion, lat. aversio) (Sursa: MDN )

AVERSIÚNE, aversiuni, s. f. Sentiment de dezgust față de cineva sau de ceva. [Pr.: -si-u-] – Fr. aversion (lat. lit. aversio, -onis). (Sursa: DLRM )

AVERSIÚNE s. 1. v. antipatie. 2. v. dezgust. (Sursa: Sinonime )

Aversiune ≠ afecțiune, atracție, deliciu, simpatie, dragoste (Sursa: Antonime )

aversiúne s. f. (sil. -si-u-), g.-d. art. aversiúnii; pl. aversiúni (Sursa: Ortografic )

aversiúne f. (lat. avérsio, -ónis, d. avértere, a întoarce. V. înverșunare). Antipatie, repugnanță: a avea aversiune contra cuĭva. (Sursa: Scriban )

AVERSIÚNE ~i f. Sentiment de antipatie sau dezgust față de cineva sau de ceva; repulsie; scârbă. [G.-D. aversiunii; Sil. -si-u-] /<fr. aversion, lat. aversio, ~onis (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
aversiune   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular aversiune aversiunea
plural aversiuni aversiunile
genitiv-dativ singular aversiuni aversiunii
plural aversiuni aversiunilor
vocativ singular aversiune, aversiuneo
plural aversiunilor