AVÍZ, avize, s. n. 1. Înștiințare scrisă cu caracter oficial. ◊ Expr. (Glumeț) Aviz amatorilor, se spune pentru a atrage atenția aceluia care pare să aibă un interes în problema în discuție. 2. Părere, apreciere competentă emisă de cineva (din afară) asupra unei probleme aflate în dezbatere; rezoluție a unei autorități competente. – Din fr. avis. (Sursa: DEX '98 )

AVÍZ ~e n. 1) Document prin care se anunță ceva; înștiințare. ~ de plată. 2) Părere competentă emisă de cineva asupra unei probleme în discuție. ~ favorabil. /<fr. avis, it. avviso (Sursa: NODEX )

AVÍZ s.n. 1. Înștiințare, comunicare oficială; documentul prin care se face aceasta. 2. Punct de vedere, părere; sfat. ♦ Apreciere, rezoluție a unei autorități într-o anumită chestiune. [< fr. avis, it. avviso, cf. lat. ad – la, visus – vedere, gândire]. (Sursa: DN )

AVÍZ s. n. 1. înștiințare oficială; documentul prin care se face. 2. punct de vedere, părere. ◊ apreciere, rezoluție a unei autorități; consimțământ. (< fr. avis) (Sursa: MDN )

AVÍZ, avize, s. n. 1. Document prin care se comunică o înștiințare cu caracter oficial. ◊ Expr. (Glumeț) Aviz amatorilor, se spune pentru a atrage atenția celui care presupunem că are un interes în problema care se discută. 2. Părere, apreciere emisă de cineva asupra unei probleme în dezbatere; rezoluție a unei autorități competente. – Fr. avis. (Sursa: DLRM )

AVÍZ s. 1. v. comunicare. 2. indicație, instrucțiuni (pl.), prescripție, recomandare, recomandație. (După ~ul medicului.) 3. v. apreciere. 4. v. încuviințare. (Sursa: Sinonime )

avíz (avíze), s. n. – Înștiințare, notiță, părere. Fr. avis, cu influența der. verbal. – Der. aviza, vb., din fr. aviser. (Sursa: DER )

avíz s. n., pl. avíze (Sursa: Ortografic )

avís n., pl. urĭ și e (fr. avis, vfr. vis, opiniune, d. lat. visus, vedere). Opiniune, sentiment, părere: avisu judecătorilor. Înștiințare, informațiune, anunț, afipt. Înștiințare (adresă) pin [!] care o autoritate comunică alteĭa că s´a admis ceva (de ex. plata uneĭ sume). – Și aviz. (Sursa: Scriban )