BĂLEGÁR s. n., s. m. v. băligar. (Sursa: DEX '98 )
BĂLEGÁR s. n. și m. v. băligar. (Sursa: DLRM )
bălegár1 / băligár1 (gândac) s. m., pl. bălegári / băligári (Sursa: DOOM 2 )
bălegár2 / băligár2 (balegă) s. n. (Sursa: DOOM 2 )
Declinări/Conjugări
bălegar (gândac; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bălegar bălegarul
plural bălegari bălegarii
genitiv-dativ singular bălegar bălegarului
plural bălegari bălegarilor
vocativ singular —
plural —

bălegar (baligă; -e)   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bălegar bălegarul
plural bălegare bălegarele
genitiv-dativ singular bălegar bălegarului
plural bălegare bălegarelor
vocativ singular —
plural —