BĂLEGÁR s. n., s. m. v. băligar. (Sursa: DEX '98 )
bălegár1 / băligár1 (gândac) s. m., pl. bălegári / băligári (Sursa: DOOM 2 )
Declinări/Conjugări
bălegar (gândac; -i)   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular bălegar bălegarul
plural bălegari bălegarii
genitiv-dativ singular bălegar bălegarului
plural bălegari bălegarilor
vocativ singular —
plural —