BALANSOÁR, balansoare, s. n. Fotoliu care se balansează pe două tălpi curbate. – Din fr. balançoire. (Sursa: DEX '98 )

BALANSOÁR s.n. Fotoliu cu două tălpi curbate care se poate balansa. [Pron. -soar, pl. -re. / < fr. balançoire]. (Sursa: DN )

BALANSOÁR s. n. fotoliu cu două tălpi curbate care se poate balansa. (< fr. balançoire) (Sursa: MDN )

BALANSOÁR, balansoare, s. n. Fotoliu prevăzut cu tălpi curbate, care se poate balansa. [Pr.: -soar] – Fr. balançoire. (Sursa: DLRM )

BALANSOÁR s. (franțuzism) berceuse. (Stă tolănită în ~). (Sursa: Sinonime )

balansoár (fotoliu) s. n. (sil. -soar), pl. balansoáre (Sursa: Ortografic )

BALANSOÁR ~e n. Fotoliu cu tălpi curbate, care se poate balansa. [Sil. -lan-soar] /<fr. balançoire (Sursa: NODEX )

Declinări/Conjugări
balansoar   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular balansoar balansoarul
plural balansoare balansoarele
genitiv-dativ singular balansoar balansoarului
plural balansoare balansoarelor
vocativ singular
plural