BĂRDÁC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. (Reg.) 1. S. n. Donicioară cu o capacitate de circa o oca. 2. Varietate indigenă de prun. – Din tc. bardák. (Sursa: DEX '98 )

BĂRDÁC ~ci m. reg. Varietate de prun, cu fructe lunguiețe, puțin strangulată spre coadă, de culoare roz-vânătă și cu pulpa zemoasă. /Din bărdaca (Sursa: NODEX )

BĂRDÁC, (1) bărdace, s. n., (2) bărdaci, s. m. 1. Vas de lemn asemănător cu o doniță, folosit uneori ca unitate de măsură pentru lichide. 2. Varietate indigenă de prun. – Tc. bardák. (Sursa: DLRM )

bărdác (prun) s. m., pl. bărdáci (Sursa: Ortografic )

2) bardác, -ă adj. (d. bardac 1, adică „unflat ca un bardac”, ca turc. bardak eriyi, un fel de prune; sîrb. bardaklija, un fel de prune). Mold. Olt. Se Zice despre un fel de prune cu gît (gîtlănoase) și despre pomiĭ care le produc: perje (prune) bardace, un prun bardac. (Sursa: Scriban )