BARONÉT, baroneți, s. m. Titlu de noblețe dat în Anglia membrilor unui ordin de cavaleri și care se moștenește pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. – Din fr. baronnet. (Sursa: DEX '98 )

BARONÉT s.m. Titlu de noblețe în Anglia, dat unui ordin de cavaleri; persoană având acest titlu. [< fr. baronnet]. (Sursa: DN )

BARONÉT s. m. titlu de noblețe, în Anglia, dat unui ordin de cavaleri. (< fr. baronnet) (Sursa: MDN )

BARONÉT, baroneți, s. m. Titlu de noblețe dat în Anglia unui ordin de cavaleri și care se moștenește pe linie bărbătească; persoană care are acest titlu. – Fr. baronnet. (Sursa: DLRM )

baronét s. m., pl. baronéți (Sursa: Ortografic )

baronét m. (engl. baronet). În Anglia, nobil între baron și cavaler. (Sursa: Scriban )