BÁȘTĂ s. f. v. bașcă. (Sursa: DEX '98 )
báștă și băște f., pl. băștĭ (pol. baszta, ung. bástya, germ. bastei, d. it. bastia. V. bașcă). Vechĭ. Bastion. (Sursa: Scriban )
baștă (pl. băști) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | baștă | bașta | plural | băști | băștile | genitiv-dativ | singular | băști | băștii | plural | băști | băștilor | vocativ | singular | baștă, bașto | plural | băștilor | baștă (pl. baște) substantiv feminin | nearticulat | articulat | nominativ-acuzativ | singular | baștă | bașta | plural | baște | baștele | genitiv-dativ | singular | baște | baștei | plural | baște | baștelor | vocativ | singular | baștă, bașto | plural | baștelor |
|